Primăria Râmnicu Sărat
Site-ul oficial al Municipiului Râmnicu Sărat

Istoric

Submitted by maneagheoctavian on Tue, 06/22/2021 - 13:40

ISTORIC

Istoricul așezării

Județul Râmnicu Sărat (Slam Râmnic), care și-a luat numele de la apa râului care îl traversează, a fost unul dintre cele 32 unități administrativ-teritoriale ale României. Conform documentelor istorice, originea numelui provine din termenul latin Romanicus, sau, conform opiniei altor istorici, din cuvântul slav „raba” și „rabnic”. Termenul de „Sărat” a fost adăugat mai târziu, pentru a fi deosebit de oraşul Râmnicu Vâlcea. Înainte de a deveni municipiu, Râmnicu Sărat era județ de sine stătător, ce se învecina cu județele Putna (la nord şi nord – vest), Buzău (la vest), Brăila (sud – vest), Tecuci şi Covurlui (la nord – vest). Menționată documentar la 8 septembrie 1439 în privilegiu de comerț dat de domnitorul Vlad Dracul, negustorilor din Polonia, Galiția şi Moldova, așezarea a luat ființă pe valea râului cu același nume., precizându-se “liovenii plătesc prima vamă la Râmnicu Sărat, doi florini ungureşti de căruţă încărcată, apoi dau şi celelalte vămi”. S-a constituit în timp, în jurul popasului comercial, un centru în care locuiau negustorii și unii meseriași, în strânsă legătură cu moșia pe care era situat, într-o zonă locuită din timpuri străvechi. Așezarea a luat naștere ca târg al văii Râmnicului, și loc de schimb al mărfurilor din zonă, punct hotărâtor în dezvoltarea sa fiind extinderea activităților meșteșugărești și intensificarea schimburilor de produse. Afirmația este susținută atât de descoperirile arheologice, cât și de configurația geografică și economică a regiunii. Dacă ne referim la spațiul ocupat astăzi de municipiul Râmnicu Sărat, cele mai vechi urme au fost datate ca aparținând neoliticului (6500 – 3500 î. Hr), în 1960, cu prilejul unor excavații pe Strada Mare fiind descoperite fragmente ceramice de culoare neagră - cenușie lucrate manual, resturi ale unor vase bitronconice (aspectul Sudiți al Culturii ceramicii liniare). Au mai fost descoperite fragmente de oase aparținând fazei a-II-a (Giuleşti), a culturii Boian (neoliticul dezvoltat), cât și unele datând din eneolitic (3500 – 2000 i. Hr), cultura Gumelnița. Din epoca bronzului (2500 – 1150 i. Hr), etapele mijlocie şi târzie, tot pe Strada Mare, au fost găsite urme, iar în timpul săpăturilor din incinta Ansamblului monumental ,,Adormirea Maicii Domnului” au fost descoperite și materiale datând din secolele VI – VIII d. Hr. (culturile Ipotești – Cândeşti și Dridu). De asemenea, întâmplător, a fost descoperită o monedă maghiară din secolul XII, aflată în păstrarea muzeului municipal. În localitățile din apropierea Râmnicului au fost cercetate situri arheologice la Oreavu Topliceni, Coțatcu, Orația, Slobozia Bradului, Vârteșcoi (neoliticul mijlociu), la Poșta, Homești, Racovițeni, Livada Mare, Băbeni si Dediulești (așezări din epoca bronzului), pe platoul Cetățuia – Orația si Poșta – Topliceni (a doua epocă a fierului) și la Casa Domnească din Râmnicu Sărat (cultura Dridu, sec IX). La Coțatcu, comuna Podgoria (fosta Jideni), s-au descoperit unelte din silex, lame și diferite piese din același material, cât și nuclee și resturi de prelucrare, fusaiole, dăltițe din piatră, unelte din corn și bulgări din lut datând din neolitic, suport de vas, mosorele, discuri, pandantiv, vase miniaturale, tăicuțe, măsuțe de cult, fragmente de linguri, unelte din os şi corn, greutăți perforate și figurine zoomorfe din lut datând din eneolitic, statuete antropomorfe atribuite purtătorilor culturii Gumelnița și vestigii aparținând culturii Cucuteni (fragmente ceramice pictate policrom și vas cu suport). În cadrul săpăturilor efectuate în campaniile 2006 – 2007 arheologul Laurențiu Grigoraș a descoperit, în necropola II, patru morminte, din care unul de copil, unde s-a găsit și un vas, datate secolul IV d.Hr. (330 – 380). În satul Oratia, aceeași comună, în punctul Cetățuia, prin cercetările de suparafață din anii 2003 – 2004, au fost descoperite fragmente ceramice din epoca bronzului. Relativ la cercetările efectuate de arheologul Florin Liviu Cristea pe platoul Cetățuia, de lângă satul Poșta, comuna Topliceni, nu departe de confluența pârâului Grebănu cu râul Râmnic, s-a descoperit o așezare fortificată geto – dacică, dar și urme de locuire din epoca bronzului, cultura Monteoru, cât și o monedă grecească de bronz. De asemenea, cercetările arheologice efectuate de Emil Lupu, la Complexul Brâncovenesc ,,Adormirea Maicii Domnului”, au pus în evidență, în stratul de cultură medieval, fragmentele unui vas identificat ca aparținând epocii neolitice (Cultura Boian, faza Giulești). În anul 1970, cu prilejul unor lucrări de canalizare executate pe strada Suvorov, lucrătorii care efectuau excavații au descoperit un tezaur cu 100 de monede din argint-tripli groși emiși în atelierele Coroanei, în Lituania și la Riga, cel mai vechi datând din anul 1579, din timpul lui Ștefan Bathory (1576 – 1586), iar ultimul, din anul 1619, emisă în timpul lui Sigismund al III – lea (1587 –1632). Municipiul Râmnicu Sărat. Județul Râmnicu Sărat a fost desființat în anul 1950, zona sa sudică, inclusiv orașul de reședință fiind inclus în județul Buzău. Prin legea numărul 104 din 24.11.1994 orașul Râmnicu Sărat este declarat municipiu, devenind astfel al doilea municipiu după Buzău, reședință de județ.

Localizare

Municipiul Râmnicu Sărat se află în nordul Munteniei și al județului Buzău, pe malul stâng al râului cu același nume. Este străbătut de șoseaua națională DN2, care îl leagă spre sud de Buzău și București, și spre nord de orașele din Moldova: Focșani, Bacău, Roman, și Suceava. Din acest drum, la Râmnicu Sărat se ramifică DN22, care leagă orașul de Brăila și mai departe (prin trecerea Dunării cu bacul), de orașele dobrogene Tulcea și Constanța. DJ202H (șosea județeană) duce din oraș în aval de-a lungul râului Râmnicu Sărat către localitățile învecinate, respectiv comuna Topliceni, în vreme ce drumul județan 203A realizează legătura cu comuna Grebanu, iar drumul comunal 120 facilitează accesul către comuna Podgoria.
    Prin Râmnicu Sărat trece și calea ferată Buzău–Mărășești, orașul fiind deservit de o gară proiectată de arhitectul Nicolae Michăescu.
Municipiul este accesibil cu trenul pe linia București-Buzău-Bacău- Suceava, aflându-se la o distanță de 162 km de București, 102 km de Ploiești, 247 km de Iași, 141 km de Bacău și 286 km de Suceava. Municipiul se află pe drumul European E85, (DN2 București-Buzău-Bacău) la o distanță de 144 km de București, 32 km de Buzău, 38 km de Focșani și 141 km de Bacău. Municipiul are de asemenea acces la portul de la Dunăre spre Brăila (DN22) și se află la o distanță de 172 km de Tulcea.
Din punct de vedere administrativ, Râmnicu Sărat este un municipiu de mărime medie, având în special o funcție industrială și de furnizor de servicii pentru populația din zonă (inclusiv comunele din proximitate.) Municipiul are o suprafață de 5286 ha, aproximativ 65% din teren fiind agricol.

Populația

La ultimul recensământ a reieșit faptul că în România anului 2011 existau 20.121.641 persoane, iar la nivelul județului Buzău conviețuiau 496.028 persoane, dintre aceștia 42.152 erau locuitorii municipiului Râmnicu - Sărat.
    Populația municipiului Râmnicu - Sărat a evoluat de la aproximativ 1000 locuitori (în anul 1652) la 42.518 locuitori, la nivelul anului 2011 și la 39.308 locuitori la începutul anului 2020. 
3.1 Structura etnică a populației    
    Potrivit datelor furnizate de INS, Râmnicu Sărat are o structură etnică omogenă. Aproape 90% dintre locuitori sunt nativ români, 9% sunt rromi. Restul de  aproape 1% din populaţie este constituită din etnii variate.
    Există  și rapoarte asupra numărului oficial de populaţie rromă care indică o proporţie de 10% din totalul locuitorilor. Se consideră că aceştia sunt mai bine integraţi social aici în comparaţie cu celelalte oraşe ale ţării.
3.2. Structura Populației după religie
    Caracterul destul de omogen al oraşului este reflectat şi în orientarea religioasă a oamenilor. Mai mult de 91% din totalul populaţiei este creştin ortodoxă, iar restul aparţine  persoanelor fără nicio religie 8% si 1% reprezintă persoane care au o altă religie creștină. Este important de menţionat că, în timpuri vechi, a existat aici o puternică comunitate de evrei, dar aceasta a descrescut cu timpul, ajungând în zilele noastre aproape de dispariţia completă. 
 

Activitatea economică

        Municipiul Râmnicu Sărat reprezintă al doilea centru socio-economic și industrial din Județul Buzău.
    Industria – reprezintă una dintre principalele activități economice ale municipiului Râmnicu Sărat cu o pondere de 66,9 % la venitul local. Municipiul dispune de o industrie cu ramuri diversificate : industria energiei electrice este reprezentată de o socientate de distribuţie a energiei, industria constructoare de maşini şi prelucrarea metalelor este reprezentată de două turnătorii de fontă, o fabrică de garnituri de frănă şi etanşare, o fabrică de mecanică fină. Industria chimică –o societate de regenerare a uleiurilor petroliere uzate. Industria materialelelor de construcţii produce în localitate bolţari(cărămizi din beton)şi pavele.
    Industria alimentară este foarte diversificată, produce produse de panificaţie, lactate, preparate din carne şi din legume şi fructe. Industria pielăriei şi încălţămintei produce încălţăminte şi articole din piele. Industria de confecţii are o bună reprezentare în municipiul prin 16 unităţi.
    Mica industrie reprezintă 2,5 % din economia locală, principalele domenii acoperite fiind prelucrarea lemnului, fabricarea mobilei şi producţia de paleţi.
    Agricultura -Dintre asociaţiile agricole mai importante menționăm: Asociaţia producătorilor de lapte; Asociaţia crescătorilor de albine; Asociaţia crescătorilor de bovine; Asociaţia crescătorilor de ovine.
    Municipiul este înconjurat de plantaţii viticole, în special în partea vestică, înspre Podgoria.
În  zonă se află  instituţii care sprijină sectorul agricol: Oficiul de consultanţă agricolă al judeţului Buzău, direct subordonat Ministerului Agriculturii, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie subordonată, de asemenea, Ministerului Agriculturii şi Registrul Agricol, în cadrul Primăriei municipiului.
Comerțul şi serviciile-    În municipiul Râmnicu Sărat comerţul reprezenta la nivelul anului 2015, 27,3% din economia locală, 80% fiind comerţ en detail, iar 20%, comerţ en gross.
    Din totalul firmelor de comerţ, 63% sunt profilate pe produse alimentare iar restul de 37% pe produse industriale. În ceea ce priveşte  piaţa de  en-gross, sunt în prezent 20 de unităţi de desfacere în municipiu.
    Serviciile reprezintă doar 0,8% din economia municipiului Râmnicu Sărat. Printre cele mai dezvoltate servicii locale putem evidenţia: servicii de comunicaţii, servicii bancare, servicii auto,  servicii  de consultanţă în agricultură şi IMM, servicii de alimentaţie publică, servicii de utilităţi publice şi transport.
    În anul 2018 aproximativ 34% din totalul intreprinderilor active din Municipiul Râmnicu Sărat funcționau în domeniul Comerţului cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor și aproximativ 4% erau întreprinderi din domeniul Comerului cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor.
Concluzionând, putem afirma că unul din cele mai importante sectoare la nivelul Municipiului Râmnicu – Sărat îl reprezintă comerțul. 

Cultura, culte, sport și agrement

 Potrivit Fișei de date a localității la nivelul anului 2019, pe raza Municipiului Râmnicu – Sărat se află un număr de 28 de monumente publice, cele mai importante fiind: Monumentul eroilor râmniceni din 1877 și 1913; Monumentul pentru eroii morți apărându-și țara și făurind România Mare; Monumentul Lt. Col. Buzoianu Ion.
    În municipiul Râmnicu Sărat fiinţează Complexul cultural „Florica Cristoforeanu”, un muzeu, mai multe cluburi și biblioteci școlare, iar biblioteca publică deține un număr de peste 105 mii de volume.
    Municipiul are clădiri cu mare valoare istorică şi culturală. Aceste clădiri reprezintă potenţiale destinaţii turistice, care trebuie promovate pentru a da consistenţă industriei turismului în municipiu. Aici se pot menționa: Complexul Brâncovenesc, Muzeul municipal, Fosta închisoare comunistă, Palatul Lupescu, Palatul administrativ, Complexul cultural „Florica Cristoforeanu”,  Biblioteca municipală.  
Bisericile. În Râmnicu Sărat şi comunele vecine există un număr impresionant de biserici ortodoxe, cele mai importante fiind Biserica Cuvioasa Paraschiva şi Biserica Sfântul Dumitru Bagdat, dar și Catedrala, care se află în construcție.
Cel mai important club sportiv din Municipiu este Clubul Sportiv Municipal Râmnicu Sărat, acesta având în componeță mai multe secții: tenis de câmp, box, fotbal,volei, karate,atletism etc.
 În ceea ce priveşte suprafaţa spaţiilor verzi, acestea sunt situate pe terenuri aparținând domeniului public și privat al municipiului Râmnicu Sărat.
Conform datelor preluate din „Registrul Local al Spațiilor Verzi din Intravilanul Municipiului Râmnicu Sărat”, în anul 2016 este raportată o valoare crescută a suprafeței totale a spațiilor verzi - 31,48 ha - care conduce la o medie de aproximativ 7,76 m2 spațiu verde pe cap de locuitor (raportat la o populaţie de 40.548 de locuitori, la 1 iulie 2016, conform Institutului Național de Statistică).
    În ultimii ani au fost amenajate numeroase locuri de joacă pentru copii și terenuri de sport cu suprafata sintetică, în diverse cartiere ale municipiului Râmnicu Sărat.
Personalități care și-au legat numele de Râmnicu – Sărat:
-    Pavel Zăgănescu  (1815 - 1897), căpitan pompier, care a luptat împotriva turcilor în bătălia din Dealul Spirii.
-    Constantin F. Robescu (1839 - 1920), inginer agronom, membru corespondent al Academiei Române.
-    Ștefan Minovici (1867 - 1935), chimist, academician.
-    Petre Antonescu (1873 - 1965), arhitect, pedagog, restaurator de monumente istorice și academician, creatorul Arcului de Triumf din București.
-    Nicolae Ciupercă (1882 - 1950), politician, general.
-    Florica Cristoforeanu (1887 - 1960), cântăreață de operă, operetă și lied.
-    Traian Săvulescu (1889 - 1963), biolog și botanist român, fondator al Școlii românești de fitopatologie, membru și președinte al Academiei Române, deputat în Marea Adunare Națională 1952 – 1957
-    Petre Iorgulescu-Yor (1890 - 1939), pictor român.
-    Octavian Moșescu (1894 - 1982) a fost un publicist, editor, memorialist, colecționar de artă și poet român.
-    Gheorghe Manea (1904 - 1978), inginer român, membru corespondent al Academiei Române.
-    Saul Steinberg (1914 - 1999), desenator și grafician american născut în Râmnicu Sărat, faimos pentru lucrările sale publicate în ziarul american The New Yorker.
-    Costin Murgescu (1919 - 1989), economist, academician.
-    Teodor Oroveanu (1920 - 2005), inginer, academician.
-    Aristide Halanay (1924 - 1997), matematician, profesor emerit al Universității din București.
-    Constantin Doldur (n. 1939), jurist român, judecător la Curtea Constituțională a României (1998-2006).
-    Ioan Mușat (n. 1928), amiral, comandant al Marinei Militare Române în perioada 1979-1989.
-    Valeriu Sterian (1952 - 2000), compozitor și interpret de muzică folk.
-    Adrian Oțoiu (n. 1958), prozator, eseist, traducător.
-    Maria Bitang (n. 1962), antrenoare de gimnastică a României, consilier de stat pentru promovarea sportului.

Invatamantul

Prima menţiune documentară a învăţământului râmnicean datează din 1634, an în care este mentionată o şcoală în limba română în reşedinţa judeţului, la Focşanii-Munteni, unde cu siguranţă erau pregătiţi şi fiii de funcţionari domneşti, negustori sau boieri din capitala de judeţ. În târgul Râmnic, prima şcoală în limba română este menţionată în 1766.
    De la 1634 până în prezent, ṣcoala râmniceană ṣi învăţământul râmnicean s-au dezvoltat foarte mult, municipiul fiind recunoscut la nivel naţionl, prin numărul mare de elevi premiaţi la fazele naţionale ale olimpiadelor ṣcolare, prin numărul mare de cadre didactice, printr-o infrastructură educaţională în dezvoltare, prin rezultate bune obţinute de către elevi la examene naţionale (Ȋn anul 2012 principalul colegiu din municipiu, Colegiul Național Vlahuţă, a avut o promovabilitate de 99,48% la examenul de bacalaureat).
În ultimii ani au fost realizate investiţii considerabile pentru îmbunătăţirea accesului la toate formele de educaţie atât pentru tinerii din municipiu, cât ṣi pentru adulţi, printre acestea amintim: reabilitarea liceului Ṣtefan cel Mare, dotarea Colegiului National Al.Vlahuţă, construirea a două gradinițe de copii în cartierul Alecu Bagdat și cartierul Extindere Slam Râmnic, sprijinirea asociațiilor de tineret.
     Ca numar de unitați avem :
    1 colegiu national si 3 licee, dintre acestea putem enumera: Colegiul Național „Alexandru Vlahuță” Râmnicu – Sărat, Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare” Râmnicu – Sărat”, , Liceul Tehnologic Economic „Elina Matei Basarab”, Liceul Tehnologic “Victor Frunză”, etc.;
•    2 școli profesionale, complementare sau de ucenici in cadrul celor doua licee tehnologice;
•    5 școli din învățământul primar și gimnazial;
•    2 creșe, 3 gradinițe cu program prelungit și 3 grădinițe cu program normal ;